Complexul arhitectonic al Bisericii din lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" din Gersa I, denumita si "Biserica din Grui" a fost ridicata in 1721 de catre George Gusa si este inscrisa in lista monumentelor istorice la codulYLMI: BN-II-m-A-01659.01.

Terenul pe care este realizata constructia precum si finantarea ridicarii au apartinut, in conformitate cu cele spuse de localnici, unui credincios gersean pe nume "Mâti" ("a Mandii"), lemnele fiind procurate din padurea personala a acestuia, din ridul numit Continita.

Fatada este din piatra, de jur imprejur se intalnesc "prisme" in forma de paralelipiped, acoperite cu beton in urma reparatiilor din 1929 si 1963. Peretii sunt din lemn iar acoperisul din dranite.

Turnul este situat deasupra pronaosului, la baza avand forma patrata; are o galerie prevazuta cu o balustrada, motivele decorative fiind taiate direct in lemn. Galeria este deschisa prin cate doua arcade inalte, pe fiecare latura. Se remarca profilul stalpilor despartitori cat si iscusitele imbinari de la arcade, unde s-au folosit cuie din lemn.

Coiful, cu o forma particularizata, se ingusteaza brusc, dobandind aspectul unei sageti ce se inalta spre cer cativa metri.

Pronaosul are cinci laturi, cu intrare in partea de sud; naosul este dreptunghiular iar altarul, decrosat, e alcatuit din trei laturi, ce se imbina in unghiuri drepte.

Ferestrele au fost marite de-a lungul anilor, una originala pastrindu-se pana in zilele noastre, la absida altarului.

Streasina prelungita este sustinuta de console in trepte. Usa de la intrare, realizata din lemn masiv, cu forma semicirculara in partea de sus, are incrustat motivul braului sub forma de funie. peretii exteriori poarta inscriptii cu texte indescifrabile.

Biserica adaposteste obiecte de inventar ce fac parte din patrimoniul national, de natura icoanelor imparatesti si icoanelor praznicare de la iconostasul cu trei usi din sec al XVIII-lea ca si alte icoane pe sticla. Icoanele praznicare sunt atribuite pictorului Toader Gherleanu iar icoana "Bunul pastor" este atribuita lui Vasilica din Catina si are o replica identica la Petris, comuna Cetate.

Bibliografie: 

1. CCristache-Panait, Ioana si Scheletti, Ion (1975). „Monumentele de lemn din judetul Bistrita-Nasaud în lumina istoriei”. Buletinul Monumentelor Istorice 1975 (I).

2.    Mândrescu, Gheorghe (1982). „Biserici de lemn din Tara Nasaudului  si din Tinutul Bistritei”. Monumente istorice si de arta religioasa din arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului 1982: 159-192.

3.    Porumb, Marius (1976). Zugravi si centre românesti de pictura din Transilvania secolului al XVIII-lea. AMAC, XIX, p. 115, 122.

4.    Chintauan, Ioan, Bolog, Mihaela si Pop, Florica (2002). Biserici de lemn din Bistrita-Nasaud, ghid, Cluj Napoca: Supergraph. ISBN 973-99892-4-1.